…şi mă duc, mă duc, mă duc,
precum râurile curg
de la munte, înspre mare,
neoprindu-mă în cale…
şi mă duc, mă duc, mă duc
precum clipele se scurg
din bătrânul Vremii Crug…
şi mă duc, mă duc, mă duc
niciodată să n-ajung…
că doar e atâta spaţiu
însă dincolo de El
se întinde-al Meu nesaţiu
şi mă duc, mă duc, mă duc…
ca voinicul din poveste
până-n prag la
„Cel-Ce-Este”.
2 comentarii. Postează un comentariu nou.
Un preot în preajma poeziei cereşti sau metafora vindecătoare a mărturisirii.
Poezia – locul unde omul stă de vorbă cu Dumnezeu.
… si citesc, citesc, citesc, de vers greu ma despartesc.
Aceasta poezie parca a inceput… odata cu lumea, dar sfarsitul ei trece peste lume, peste timp, peste spatiu!
Parinte, poezia aceasta are gust de vesnicie!