pe când dormea Adam,
din somnul lui
s-a născut Eva:
Cel mai real vis
Pe care,
deşteptându-se,
L-a trăit aievea
până dincolo de hotarele
nostalgicului Paradis…
Ca un copil
prin galaxii…
adâncuri de oceane,
de vorbă cu asteroizii…
Te-am căutat în adierea brizei
Ca un copil
Ce-ntâia oară
privindu-şi cu uimire chipul
se caută în spatele oglinzii…
Femeia
Din nenumăratele minuni
Săvârşite de Creatorul în lume
Fără de seamăn este
FEMEIA…
Cea-Mai-Frumoasă
Minune,
auroră premergătoare
Luminii
Ce nu mai apune…
Din ziua facerii,
până dincolo de
cea de-apoi,
rămâne icoana Iubirii –
Scara cerească prin care Dumnezeu
Coboară la noi…
Iarăşi, iar şi iară…
Gându-mi din minte
Îl mestec în gură,
Gustându-I aroma primită
Dicolo de dincolo de lume…,
Apoi întind de El
Ca de o gumă
Până ajunge pe Lună
Şi de acolo mai departe
La „Împăratul Soare”
Al cărui Chip îl bucură,
Înspăimântă, arde şi doare
– – – – – – – – – – – – – – –
Întorcându-se în mirificul
Veştmânt de ţărână,
Gându-mi
Mirabilă sămânţă cerească
În corola Speranţei
În prag de „Primăvară”
Aşteaptă să înflorească
Iarăşi, iar şi iară…
Contemplând
Imensitatea albastră
Iarăşi, iar şi iară…
Seini, 20 iunie 2014
La răscruce…
La răscruce de vis şi destine
De când mă ştiu şi cunosc
Am aşteptat cu negrăit dor
Să mă întâlnesc
Faţă în faţă cu Tine
Te-am căutat necontenit
dincolo de tot şi întru toate
Te-am adorat şi slăvit
Mai presus de viaţă şi moarte
Către Cine aş putea să purced
Când nu găsesc altă „CALE”
În hazard neputând să mă încred
Decât în îndurările Tale
Dintru nepătrunsul adânc
Al raţiunii mai presus de fire
Rourează-mi şi mie nevrednicului
O lacrimă de Iubire.
Lăsaţi-mă în pace…
P.S. Arhiereu Vicar Iustin
Lăsaţi-mă în pace să mă săvârşesc
N-aveţi cum şti când eu vegheam
Deasupra leagănului vostru – cuib ceresc –
Cu ce iubire v-am iubit şi vă iubesc…
Lăsaţi-mă în pace să mă săvârşesc
Supărare nu îmi faceţi la nesfârşit
Dragi copiii mei, pe care v-am crescut
Sub raza Stelei ce a strălucit
Prin „Cel-Ce-Este” fără început şi deopotrivă fără de sfârşit
Prea iubiţii, bunii mei confraţi
Dacă dat a fost să vă întâlnesc
Mânecând alături pe aceeaşi „Cale”
Lăsaţi-mă în pace să mă săvârşesc
În zbor spre Curţile Măriei Sale
Orice cuvinte în plus sunt fără de folos
Dacă din ce v-am spus nimic n-aţi înţeles
Atunci cu nesfârşită milă vă privesc
Dăruindu-vă al sufletului meu prinos
În schimb,
Lăsaţi-mă în pace să mă săvârşesc.
Seini, 15 mai 2014